Dependențe Oradea – Mituri și adevăruri despre adicții: ce spune psihologia? | Psiholog Carmen Foia
Dependențele sunt adesea înconjurate de mituri și prejudecăți care pot influența modul în care înțelegem comportamentele adictive. În cadrul celei de-a doua ședințe a grupului gratuit de sprijin pentru dependențe din Oradea, am explorat aceste convingeri, explicând din perspectiva psihologiei rolul motivației, al autocontrolului și al sprijinului psihologic în procesul de recuperare.

Dependențe Oradea - Mituri și realități despre adicții: ce am discutat în a doua ședință a grupului de sprijin
„Dependența este doar o problemă de voință?” „Dacă cineva își dorește cu adevărat, se poate opri oricând?” „O recădere înseamnă că toate eforturile au fost în zadar?”
Aceste întrebări reflectă unele dintre cele mai răspândite concepții despre dependențe. Deși pot părea simple, răspunsurile sunt mult mai complexe și implică procese psihologice, comportamentale, biologice și sociale.
În cadrul celei de-a doua ședințe a grupului gratuit de sprijin pentru persoanele care se confruntă cu dependențe în Oradea, am abordat tema miturilor și a convingerilor despre comportamentele adictive.
Întâlnirea a oferit un cadru de reflecție asupra modului în care interpretăm dependența, asupra prejudecăților care pot influența procesul de recuperare și asupra importanței înțelegerii comportamentelor dincolo de etichete.
Mitul 1: „Dependența este doar o lipsă de voință”
Una dintre cele mai frecvente concepții greșite este aceea că persoanele care dezvoltă o dependență nu au suficientă voință pentru a renunța.
În realitate, comportamentele adictive sunt influențate de interacțiunea dintre mecanismele neurobiologice ale recompensei, procesele de învățare, reglarea emoțională, factorii de mediu și vulnerabilitățile individuale.
Consumul repetat al anumitor substanțe poate produce modificări ale circuitelor cerebrale implicate în motivație, recompensă și autocontrol.
În cazul dependențelor comportamentale, mecanismele de recompensă și învățare pot contribui la menținerea unor tipare problematice.
Aceasta nu înseamnă că persoana nu are responsabilitate pentru propriile alegeri, ci că schimbarea necesită adesea mai mult decât simpla decizie de a se opri.
Recuperarea presupune dezvoltarea unor abilități, identificarea factorilor de risc și construirea unor strategii care să susțină schimbarea.
Mitul 2: „Dacă o persoană recade, înseamnă că nu își dorește să se schimbe”
Recăderea este adesea interpretată ca un eșec personal sau ca o dovadă a lipsei de motivație.
Totuși, procesul de schimbare a comportamentelor adictive poate include perioade de progres, dificultăți și reveniri la comportamente anterioare.
O recădere nu anulează automat abilitățile dobândite sau progresele realizate anterior.
Ea poate indica necesitatea reevaluării factorilor declanșatori, a strategiilor de gestionare a situațiilor de risc și a sprijinului disponibil.
În același timp, recăderile nu trebuie minimalizate, deoarece pot avea consecințe medicale și psihosociale importante.
În intervențiile psihologice, accentul se pune pe înțelegerea circumstanțelor care au favorizat revenirea la comportamentul adictiv și pe identificarea unor modalități mai eficiente de prevenire a episoadelor viitoare.
Mitul 3: „Dependența afectează doar anumite categorii de persoane”
Există încă prejudecata potrivit căreia dependențele apar exclusiv în anumite medii sociale sau în rândul persoanelor care se confruntă cu dificultăți financiare ori familiale.
În realitate, problemele asociate consumului de substanțe și comportamentelor adictive pot apărea la persoane cu vârste, niveluri educaționale și situații socioeconomice diferite.
Factorii de vulnerabilitate pot include predispoziții individuale, experiențe de viață dificile, stres, influențe sociale și accesibilitatea substanțelor sau activităților respective.
Nicio categorie socială nu este complet protejată.
Înțelegerea acestui aspect contribuie la reducerea stigmatizării și la dezvoltarea unei perspective mai empatice asupra persoanelor care solicită sprijin.
Mitul 4: „Este suficient să elimini substanța sau comportamentul pentru ca problema să dispară”
Oprirea consumului sau întreruperea unui comportament problematic poate reprezenta un obiectiv important, însă recuperarea poate presupune schimbări mai ample.
Pentru unele persoane, comportamentul adictiv a devenit o modalitate de gestionare a stresului, a emoțiilor dificile sau a anumitor situații sociale.
În absența unor strategii alternative, persoana poate întâmpina dificultăți în menținerea schimbării.
De aceea, intervențiile psihologice pot urmări dezvoltarea abilităților de reglare emoțională, identificarea situațiilor de risc, îmbunătățirea relațiilor interpersonale și consolidarea motivației.
Recuperarea nu înseamnă doar oprirea unui comportament, ci și construirea unor modalități mai sănătoase de a răspunde dificultăților vieții.
De ce este important să discutăm despre miturile dependențelor într-un grup de sprijin?
Convingerile pe care le avem despre dependențe pot influența modul în care interpretăm propriile comportamente și dificultățile celorlalți.
Atunci când o persoană consideră că dependența reprezintă exclusiv o slăbiciune personală, poate experimenta sentimente intense de rușine, autocritică și neîncredere în posibilitatea schimbării.
În cadrul intervențiilor psihoeducaționale, explorarea acestor convingeri poate contribui la dezvoltarea unei înțelegeri mai realiste a comportamentelor adictive.
Discuțiile de grup oferă și posibilitatea de a observa perspective diferite, de a reflecta asupra propriilor interpretări și de a învăța într-un cadru bazat pe respect reciproc.
În cea de-a doua întâlnire a grupului nostru, tema miturilor despre dependențe a reprezentat un punct de plecare pentru reflecție și învățare.
Grup de sprijin pentru dependențe în Oradea - Învățare, înțelegere și schimbare
Cel de-al doilea grup gratuit de sprijin pentru persoanele care se confruntă cu dependențe se desfășoară sub coordonarea doamnei Alina Decsei-Radu, psiholog și cadru didactic universitar.
Proiectul este realizat prin implicarea Asociației Psihologi pentru Comunitate Oradea, în colaborare cu Direcția de Asistență Socială Oradea (DASO) și Universitatea din Oradea – Departamentul de Psihologie.
Programul cuprinde 18 întâlniri săptămânale, susținute de psihologi atestați profesional, membri ai Colegiului Psihologilor din România.
Activitățile urmăresc dezvoltarea conștientizării, înțelegerea comportamentelor adictive, consolidarea motivației și învățarea unor strategii de schimbare.
Întâlnirile au loc la sediul Direcției de Asistență Socială Oradea, strada Ialomiței nr. 3, iar participarea este gratuită.
Dincolo de prejudecăți, către înțelegere
Dependențele reprezintă fenomene complexe, care nu pot fi explicate printr-o singură cauză sau reduse la lipsa voinței.
Înțelegerea mecanismelor psihologice implicate, identificarea convingerilor eronate și accesul la sprijin adecvat pot reprezenta pași importanți în procesul schimbării.
Prin întâlnirile grupului de sprijin din Oradea, ne propunem să oferim participanților oportunități de învățare, reflecție și dezvoltare personală, într-un cadru bazat pe respect, confidențialitate și acceptare.
Pentru că înțelegerea dependenței începe atunci când înlocuim prejudecățile cu informații, iar judecata cu disponibilitatea de a asculta.
Carmen Foia
Psiholog clinician și psiholog educațional
Cabinet Individual de Psihologie - Oradea