Anxietate socială și dependențe | Psiholog Oradea Carmen Foia

Anxietatea socială și dependențele: când consumul devine o condiție ca să poți socializa

De Carmen Foia, psiholog clinician și psiholog educațional în Oradea

„Dacă nu beau ceva înainte, o să stau toată seara fără să spun nimic.” Poate că, după primul pahar, conversația chiar pare mai ușoară. Dar, dacă ajungi să refuzi invitațiile unde nu poți bea sau să consumi înainte de aproape fiecare ieșire, merită să te întrebi: ce a ajuns să facă alcoolul în locul meu?

Legătura dintre anxietatea socială și dependențe se vede uneori în funcția consumului. Pentru unele persoane, substanța devine o metodă de a trece peste teama de a fi observate, criticate sau respinse. Ușurarea poate fi reală pe moment. Când aceasta devine strategia principală, persoana are mai puține ocazii să descopere că poate intra într-o conversație și fără să consume.

Când emoțiile în situații sociale devin o problemă?

Poți avea emoții înaintea unei prezentări sau la o întâlnire cu oameni noi, fără să ai o tulburare. În anxietatea socială, teama de evaluarea celorlalți devine persistentă și poate schimba decizii concrete: eviți să vorbești în ședințe, refuzi întâlniri sau te gândești mult timp după o conversație la ce ai fi putut spune greșit. Unii oameni merg la întâlniri, dar își pregătesc fiecare replică, evită contactul vizual sau consumă ca să poată rămâne acolo. Ghidul NICE pentru anxietatea socială recomandă să fie evaluate împreună teama, evitarea, efectele asupra vieții de zi cu zi și consumul de alcool sau alte substanțe.

Cum se formează cercul dintre anxietatea socială și consum?

Imaginează-ți că urmează o ieșire cu colegii. Cu două ore înainte îți spui: „O să se vadă că sunt încordat și o să creadă că sunt ciudat.” Începi să urmărești dacă îți tremură vocea sau dacă ai roșit. Consumi ca să reduci tensiunea și, pentru o vreme, îți este mai ușor să vorbești. A doua zi, concluzia poate fi: „M-am descurcat doar pentru că am băut.” La următoarea invitație, gândul că ai nevoie de alcool apare și mai repede.

Aici intervin două mecanisme psihologice:

• Întărirea negativă. Dacă tensiunea scade imediat după consum, crește probabilitatea de a repeta comportamentul când reapare tensiunea. „Negativă” înseamnă că se reduce un disconfort.

• Comportamentul de siguranță. Dacă atribui substanței fiecare conversație care a mers bine, îți rămâne convingerea că fără ea te-ai fi făcut de râs. Ai mai puține ocazii să verifici dacă predicția era corectă și să observi ce ai făcut tu bine.

Uneori, după întâlnire urmează alte ore de analiză: „Am vorbit prea mult? Ce or fi crezut despre mine?”. În evaluare e util să urmărim întregul episod: ce ai anticipat, ce ai consumat, ce s-a schimbat imediat și cum te-ai simțit mai târziu. Același consum poate avea motive diferite în zile diferite.

Ce arată studiile despre anxietatea socială și dependența de alcool?

Un studiu epidemiologic american, publicat de Schneier și colegii în 2010, a analizat interviuri cu 43.093 de adulți, realizate în 2001–2002. Aproximativ 2,4% dintre adulți îndepliniseră, de-a lungul vieții, criteriile atât pentru anxietate socială, cât și pentru o tulburare legată de consumul de alcool, conform criteriilor folosite atunci. Anxietatea socială a fost asociată cu un raport al șanselor de 2,8 pentru dependența de alcool. Acest raport compară grupurile; nu arată probabilitatea individuală și nu reprezintă o estimare pentru România.

Într-un studiu longitudinal al lui Buckner și al colegilor, participanții au fost urmăriți aproximativ 14 ani. Anxietatea socială prezentă la început a fost asociată ulterior cu un raport al șanselor de aproximativ 4,5 pentru dependența de alcool și 6,5 pentru dependența de canabis, după ce cercetătorii au luat în calcul alți factori. Studiul arată că, pentru unii participanți, anxietatea a precedat problema de consum; nu stabilește că a fost cauza ei.

Un studiu publicat în 2025, cu 3.756 de studenți din șapte țări, a analizat inclusiv anxietatea socială și consumul de alcool pentru a face față disconfortului. În modelul cercetătorilor, acest motiv de consum a fost asociat cu mai multe consecințe negative legate de alcool. Datele au fost culese prin chestionare, la un singur moment, deci nu pot arăta ce a apărut mai întâi.

Ce știm despre cocaină, cristal și anxietatea socială?

Unele persoane descriu consumul de cocaină ca pe o încercare de a se simți mai dezinvolte. Un studiu clinic din 1997 a identificat fobie socială la 22 dintre 158 de persoane care intrau într-un studiu de tratament pentru dependența de cocaină. Este un rezultat dintr-un grup clinic selectat; nu ne spune cât de frecventă este anxietatea socială printre toate persoanele care consumă cocaină. Iar cifrele din studiile despre alcool sau canabis nu pot fi extrapolate la cocaină ori la metamfetamină, cunoscută și ca „cristal”.

Dacă te simți mai sociabil după consum, senzația aceea nu dovedește că ai anxietate socială. Întrebarea utilă este când apare teama: exista înainte de consum? Apare și în perioadele fără consum? Se accentuează după efectul substanței sau după nopți fără somn? Răspunsurile pot orienta evaluarea și, când este cazul, colaborarea cu un medic. Ghidul clinic ASAM/AAAP pentru consumul de stimulante recomandă evaluarea și abordarea problemelor psihice care coexistă cu tulburarea de consum.

Cum poate ajuta sprijinul psihologic?

O primă evaluare poate clarifica ce situații eviți, ce te temi că se va întâmpla în ele și ce rol are consumul. Un obiectiv concret poate fi să înveți, treptat, să rămâi într-o conversație fără să îți monitorizezi fiecare gest și fără să te bazezi pe o substanță. În paralel, dificultățile legate de consum au nevoie de propriul plan: identificarea situațiilor care declanșează pofta, alternative pentru momentele dificile și, după caz, evaluare medicală.

Într-un studiu randomizat cu 117 participanți, o intervenție care a abordat atât anxietatea socială, cât și consumul de alcool a dus, la șase luni, la îmbunătățiri mai mari ale anxietății sociale și ale calității vieții decât intervenția centrată pe alcool. Pentru rezultatele privind alcoolul, studiul nu a evidențiat o diferență între grupuri. Merită, așadar, să discuți despre ambele dificultăți și să urmărești separat cum evoluează fiecare.

Psiholog în Oradea pentru anxietate socială și dependențe

Dacă ai observat că îți este tot mai greu să mergi la întâlniri, să vorbești cu oameni noi sau să te simți în largul tău fără să consumi, poți programa o discuție de evaluare. Putem clarifica ce întreține anxietatea și consumul și ce formă de sprijin ți se potrivește.

Cabinet Individual de Psihologie Carmen Foia
Carmen Foia - psiholog clinician și psiholog educațional
Str. Vasile Alecsandri nr. 7, ap. 11, Oradea
Telefon: 0770 926 562 · Programări prin WhatsApp
Site: psihologcarmenfoia.ro

Poți citi și: Adicții în Oradea: dependențe și recuperare și Noutăți despre grupul de sprijin pentru dependențe din Oradea.